comentarii si controverse

Se pare ca in anii ‘40 a existat o retea de trafic de persoane de la Viena, Ungaria hortysta, Ardealul de nord (sub stapinire hortysta), Ardealul romanesc, Banatul romanesc, Banatul sirbesc, si se pierde undeva in zona controlata de partizanii lui Tito. Persoanele traficate proveneau din mediile evreiesti si scapau astfel de persecutii. Reteaua de traficanti a avut ’spate’ politic si chiar militar in toate zonele prin care trecea si a reusit sa ’scoata’ un numar neprecizat de persoane. Intimplator sau nu, marea majoritate a celor salvati astfel au fost persoane bine situate financiar, dar se pare ca pe drum s-au mai pierdut din ele si nu se stie nici in prezent ce s-a intimplat. Un articol de presa mai vechi facea referire la Kurt Waldheim, in acea vreme ofiter SS in Serbia si la parintii dnei Albright, ca facind parte din acea retea. Daca detineti acel articol sau alte informatii pe aceeasi tema va rog sa le postati la comentarii

hai sa facem o rubrica pe blog…smecherii de Bucuresti si de pretutindeni

timpenii…

Cine poate concepe o alianta militara dintre Rusia si Iran impotriva cuiva ?, nici o minte normala. Seamana cu … Lenin si faimoasele… Scrieti, scrieti… poate ramine ceva….

Daca spuneati China sau India, tari mai puternice mai era credibil, dar asa? Nici macar cam cit am fi contat noi in tratatul de la Varsovia, nu poate conta Iranul intr-o alianta. Poate doar daca ar pune teritoriul intreg la dispozitia Rusiei si sa conteze strategic aceasta… Si mai e si pe lista neagra si ar insemna sa ’sfideze’ ‘lumea libera’. Dar nici asta nu e o posibilitate. In primul rind pentru ca nu vrea Rusia. Politica lor este doar sa arate ca trebuie sa fie respectati, nu sa impuna respectul, cel putin pentru statele Europei si SUA, implicate moral in conflictul din Georgia. Pentru Georgia nu se pune problema pentru ca a dovedit iresponsabilitate si cel putin cu actuala conducere, trebuia pedepsita mai aspru. Asta ca sa ne aducem aminte de Serbia….

Sprijinul masiv acordat de unele state membre NATO, inclusiv de catre SUA, regimului de la Tbilisi, cred ca se refera la momentul anterior actiunii Georgiei, pentru ca acuma nu poate fi decit unul umanitar, altfel si-ar incalca propriile legi si ‘convingeri’. Si sprijinul acesta trebuie dovedit cifric, facind o scadere din valoarea achizitiilor militare a cifrelor ‘oficiale’ din buget… Altfel si aste e tot un…’fitil’

Colaborarea dintre Moscova si Teheran in domeniul nuclear e cam asemanatoarea cu cea dintre Canada si Romania si nu se refera la domeniul militar, cum nu a fost vorba nici la noi. Domeniul nuclear e si el un domeniu profitabil, si daca e bine gestionat de rusi, iranienii nu vor face nimic militar. Problema imbunatatirii uraniului nu se pune in toate aspectele, de exemplu in cel al costurilor. Romania a dispus de zacaminte de uraniu si probabil ca mai dispune, si alte tari la fel, poate si Iranul. Daca are o centrala nuclearo-electrica, combustibilul se cumpara de pe ‘piata’, evident o piata restrictionata, din considerentele militare. Dar daca o tara ar dori sa si-l produca singura, evident si mai ieftin… Daca e o tara responsabila, probabil ca nu sunt probleme. Dar de ce acest lucru nu e suficient de riguros reflectat si pe plan international, unde ar trebui sa fie niste rezolutii categorice, tarile ‘iresponsabile’ nu au voie asta si asta… categoric si fara echivoc. Si mai ales aplicate ‘nu pe ochi frumosi’…

Si cooperarea militara e cam la fel, Rusia a vindut si vinde profitabil armament, si deocamdata Iranul nu a bombardat pe nimeni (cum a facut Georgia). Exista in comertul cu arme o anumita responsabilitate a celor care vind? Daca vinde intro zona arme, cui e mai ‘moral’ sa vinda, posibilului agresor sau posibilei victime? Sau la ambele? (Ungaria sau Germania… au vindut Croatiei, nu si Serbiei…, Iranul a primit pe vremuri mult armament american si nici atunci nu a atacat pe nimeni, Irakul in schimb da, si nu numai o tara… America a instruit si a inarmat pe talibani in razboiul din Afghanistan contra URSS, dar era in plin ‘razboi rece’, la fel facusera si Rusia si China in Vietnam… Dar in Balcani, dupa ‘90 mai era ‘razboi rece’?

Cit priveste bazele extranationale, nu cred ca sunt esentiale Rusiei, pentru ca politica ei nu mai e cea a URSS. Bazele pot fi un garant al neatacarii acelor tari, cum nici alte state care gazduiesc baze americane nu vor fi atacate de Rusia. Vorbim de o stare de normalitate, cu consecinte mai mult economice si politice.

Starea tarilor Europei fata de dependenta energetica fata de Rusia e din vina lor si nu a Rusiei. Acuma daca familia mea e mai mare trebuie sa-i iau vecinului vaca sau sa i-o cumpar? Evident ca in cazul in care vreu sa i-o iau ma nelinisteste faptul ca-si ia un ciine in curte… Europa de ce e nelinistita? Poate obtine tot ce are nevoie de pe piata libera… Daca e libera…

Uninominalul

Posibile Raspunsuri 1

Sondajele de opinie indica o proportie ingrijoratoare de persoane nehotarite, iar in mediul rural chiar nestiutoare (cu exceptia candidatilor la alegerile locale). Ei si? E dreptul lor sa voteze, sa se informeze… Cam pe asta se ridica si cei ce vor profita apoi de ignoranta celor ce i-au ales, pentru ca nu exista nici un mecanism care sa-i mai aduca cu fata la alegatori (sau cu picioarele pe pamint…). De aici se pot desprinde doua concluzii: Prima este necesitatea de a tine in friu pe cel ce va fi ales, pentru a reprezenta cu adevarat pe cei ce l-au ales. A doua concluzie este din nefericire tot o intrebare: pe cine sa aleaga? Alegerea e o optiune individuala iar criteriile de alegere pot fi specifice fiecarui alegator in parte in functie de gradul de cultura politica, simpatii, charisma candidatului, campania electorala si modul de sustinere etc. Despre fiecare in parte se pot spune multe lucruri dar ca sa rezumam: Per ansamblu pare o loterie… Joci si nu stii daca ai cistigat pina in ziua extragerii (la alegeri nu stii decit ceva timp dupa aia, cind apar primele semne, favorabile… sau din contra… Si atunci? Daca nu a iesit cum sperai, nu mai ai nimic de facut decit sa astepti urmatoarele alegeri… Se poate scapa din dilema asta? Poate, daca cel ales iti este mai apropiat, mai poti discuta cu el. Din analiza altor sisteme de alegeri, ar mai fi raspuns: electorul. Electorul este ‘alesul’ primar al alegatorului, o persoana in care are incredere si pe care o desemneaza sa-i reprezinte mai departe interesele. O poate desemna sa-i voteze un anume candidat sau poate lasa la alegerea lui. Pe acest elector il poate trage la raspundere, in caz ca lucrurile nu merg cum trebuie si la o adica ii poate retrage sustinerea. Se poate concepe un sistem in care electorii sa poata fi invalidati la anumite intervale de timp (de ex. 6 luni), caz care atrage o reevaluare la nivel local a impactului asupra configuratiei, si daca e cazul refacuta configuratia cu toate consecintele ei mai departe. Astfel putem avea reconfigurari ‘din mers’. Deci reevaluare periodica.

Cum oricine poate alege si poate fi ales, si electori pot fi oricine are o sustinere mai mare de 1 (deci sa mai sustina interesele cuiva). Mai introducem o intrebare. Care e nivelul de reprezentare? Ca sa fie democratizarea cit mai mare, nu trebuie ingradit decit pe plan local, de ‘comunitate’, adica in fond de posibilitatile reale, spatiu de intruniri, etc. Si aici putem sa ingradim cit mai putin, in sensul ca pot fi mai multe niveluri ‘primare’ de reprezentare. De exemplu, intr-o mica asezare, gen catun, cu 30 alegatori, ei hotarasc si-i pot reprezenta cel mult 15 electori, sau, daca au preferinte comune, pot alege un numar de electori reprezentanti egal cu numarul preferintelor (1 liberal, 1 pd, 1…) iar fiecare din ei va avea ‘putere’ mai departe in functie de citi alegatori are in spate. Comunitatea isi va sustine si electorii. Apare deci reprezentarea proportionala si necesitatea existentei unor fonduri din care comunitatile sa-si sustina electorii si candidatii. Alegerea electorilor primari se face mai din timp, acestia avind timpul necesar la dispozitie pentru a-si inscrie alegatorii pe listele lor. In ziua hotarita pentru alegeri (hotarita pe plan local), electorii primari se aduna la sectia de votare inainte de deschiderea urnelor si se inregistreaza fiecare cu citi alegatori are in liste, depunind si listele la presedintele sectiei de vot. Presedintele, in acest caz, este o persoana aleasa anterior de comunitate, cea mai respectata acolo. Apoi, daca mai sunt alegatori neinscrisi in liste, asteapta ca si acestia sa voteze, apoi se inchid urnele (hotarita tot pe plan local). Niciunul din cei inscrisi pe listele electorilor nu trebuie sa se regaseasca pe lista celor ce au votat. Se trece urna in sala de consiliu si se inchid acolo, electorii si presedintele sectiei de vot. Numara imediat voturile si stabilesc o ierarhie primara pe baza voturilor direct exprimate. Cum voturile pot fi fie pentru unul sau mai multi candidati directi, fie pentru unul sau mai multi electori reprezentanti, ierhia va fi facuta in consecinta. Sa presupunem ca alegatorii sunt de trei etnii, si fiecare isi vrea electori reprezentanti mai departe, si prin voturi directe s-au desemnat alti 2 candidati. Deci mai departe vor merge voturile directe (pentru cei 2 candidati) si electorii reprezentanti (3). Fiecare elector, in ordinea inversa a numarului de alegatori pe care ii reprezinta si a alfabetului, fie voteaza pe unul din candidati, caz in care depune voturile conferite de lista sa sau un ’supervot’ (mai putin probabil), fie un anume elector reprezentant, obligatoriu din cei situati inaintea sa. Evident, pot fi negocieri intre cel ce da voturile si cel ce le va primi, limitate local de timp. Se continua pina ramine numarul hotarit de electori, care vor participa ca electori reprezentanti, la alegerile urmatoare, in sat, de ex. Presedintele sectiei de vot va depune la sectia de vot din sat, procesul verbal de vot din catun, cu rezultatul votului si lista de electori reprezentanti. Acestia vor reprezenta alegatorii la toate cele necesare la nivelele ierarhice urmatoare.

La o alta data hotarita tot local se vor desfasura alegerile in sat, dupa acelasi tipic, apoi mai sus, la comuna, ores, judet, provincie, samd.

Alegerile trebuie sa aiba o finalitate sau mai multe. Pot fi alegeri locale, pentru desemnarea primarului, pentru desemnarea consilierilor comunali sau pot fi alegeri generale, pentru desemnarea unui deputat sau a presedintelui tarii.

In cazul de mai sus, o prima finalitate ar fi alegerea ‘alesilor’ locali, primari si consilieri. Pentru ultima faza se vor aduna electorii reprezentanti ai satelor respective si voturile directe provenite din acele sate si se va proceda aproape ca mai sus, dar cu deosebirea ca: Se face cite o lista cu electorii reprezentanti in ordinea conferita de proportii, si cu candidatii la posturile de consilieri si primar. Se trece la deschiderea urnelor si numararea voturilor de catre candidati. Se totalizeaza si se trec in listele respective. Apoi voturile se leaga si se sigileaza, ramanand la presedintele sectiei de votare. Pentru aceasta faza comunitatea trebuie sa-si desemneze anterior un numar de electori permanenti, care sa ramana ca un ‘ciine de paza’ al comunitatii si la intervalele convenite pentru invalidare, sa poate (daca e cazul) reface configuratia ‘politico-administrativa’ a comunei respective (astfel se va anula cosmarul alegerilor locale si a ceea ce urmeaza dupa aceea daca cei alesi nu-si respecta promisiunile tinute alegatorilor si electorilor). Primii din lista la sfarsit vor fi electorii permanenti. Electorii (si numai ei) trec in camera de consiliu si vor sta acolo pina vor definitiva lista cu electorii permanenti. Dupa aceea, ies electorii scosi din cursa si intra candidatii si se trece la votul cu electori. In aceeasi ordine inversa, electorii vor da voturi (cu pondere). Pot fi negocieri publice intre electori si candidati, limitate de timp.Dupa ultimul elector, se mai fac verificarile de rutina si se trece la validarea votului. Desemnarea electorilor permanenti si votul direct cu electori se pot face la momente diferite de timp, daca acesta nu permite si pot avea si durate variabile, in functie de cum se hotaraste pe plan local. Toate mandatele electorilor si rezultatele partiale se pastreaza intr-o ‘locatie’ separata, arhiva electorala. Toate actele depuse se dau la cerere, multiplicate, celor interesati, de un functionar al primariei desemnat sa se ocupe si de arhiva.

Lichidati stocurile!

Comentariu la un comentariu despre un articol din ‘Ziua’ despre relansarea ‘razboiului rece’, in care se sustinea marele numar al bazelor americane din lume…

Parafraza dintr-un film romanesc se potriveste, cred, la ceea ce urmeaza…

Economia romaneasca a inceput de prin anii ‘80 sa dea semne de ‘oboseala’, dar s-a mentinut producind pe stocuri. Prin planificarea centralizata se escamota realitatea si se produceau ‘marfuri’ astfel ca o serie de ramuri sa fie ‘mentinute in viata’. O parte din ele s-au mai lichidat prin cresterea fortata a exporturilor pentru plata datoriei externe, iar restul (odata cu industria…)…de catre ‘lichidatori’…

Economia americana are si ceva bun si ceva rau de vreo 60 de ani. Investeste mult in cercetare, dar din cauza spionajului posibil, primii beneficiari sunt cei de la aparare (de multe ori sunt si banii de cercetare tot de la ei!). Pe piata civila, apar cu un decalaj de timp, iar multe sunt restrictionate si mult timp dupa aceea. Sfirsitul razboiului rece nu a rezolvat decit partial problema, deoarece au aparut alte elemente… Economia e puternica si produce, dar apar si crizele…, si surplusul, ca sa mearga sistemul e preluat de … stocuri… Asa se face ca se produce mult pentru sectorul apararii (cca 30%) si evident ca in timp s-au acumulat cantitati enorme de materiale (se zice ca pe Diego Garcia s-ar afla 150 mil. tone, mai are un pic si se scufunda… ). Este normal ca o superputere sa aiba si o dispunerea a fortelor ‘planetara’, sa incerce sa controleze si resursele strategice, sa aiba si ‘rezerve’, dar este posibil si ca aceste rezerve sa ascunda de fapt si …stocurile… Fireste ca un numar mai mare de baze acumuleaza o cantitate mai mare de stocuri… Ar fi o explicatie…

Probabil ca se incearca si la ei plata datoriei externe (noi am avut ‘comert exterior..’..), dar ce te faci daca ‘vinzarile’ merg greu… Diversifici ‘punctele de desfacere’, ’stimulezi cererea’, faci ‘oferte promotionale’…

Mai exista si posibilitatea apelarii la ‘lichidatori’… (ai nostri ar avea si experienta practica…)

Despre razboiul din Georgia, chiar interesant si documentat http://www.aeronautics.ru/img/lj/The…%20Georgia.pdf

Merita de citit chiar tot situl, de ex. recrudescenta fascismului in tarile baltice http://www.aeronautics.ru/archive/wwii/baltic_nazis/latvia/index.htm

Mai este o pagina cu linkuri unde sunt si lucruri care ating si istoria noastra (genocid, holocaust, nazi’s etc) http://www.aeronautics.ru/archive/wwii/baltic_nazis/latvia/news.htm

Tot situl - http://www.aeronautics.ru/

superinteresant - http://www.ted.com/index.php/talks/philip_zimbardo_on_the_psychology_of_evil.html

Ne trebuie armament?

Incep intii cu ceva critici aduse scenariului…

Dupa radar si timp, tinta e la o distanta suficienta (peste 600km) iar scenariul o ia razna… Avioanele de interceptare se alarmeaza evident pe directia de unde vine tinta, unul de la Baia Mare evident ca nu va intercepta o tinta care vine de la Istambul, dar cel de la Fetesti are. Chestia cu unitatea de rachete e si mai si (avem ca albanezii doar una? Si o tinem si pe aia la vaselina?). Mai departe scoatem batistele si plingem pentru cei 3000 de morti… din 5 blocuri (cam puternica incarcatura rachetei… la 4 aprilie 1944 au fost comparabile…).Cit despre precizia cu care a lovit tinta… remarcabila (Pentru aceasta iti trebuie pe linga HITECH si accesul la sateliti sau un sistem perfectionat de identificare a tintei si de conducere la tinta…).

Din cite stiu eu, dupa Conventia privind armamentul in Europa avem dreptul la rachete cu raza scurta de actiune, cred ca sub 60 de km.

Franta a livrat Argentinei rachete Exocet inainte de conflictul din Falkland, iar de atunci, rachetele ‘performante’ care se vind unor ‘terti’ sunt prevazute cu posibilitatea de a le face nefunctionale… deci conteaza si din ce directie vine racheta…

Singurul armament pe care trebuie sa contam de aici incolo trebuie sa fie aliantele si bunele vecinatati. In rest fie cumparam de la ‘unii’ ca sa ne asiguram bunavointa lor, fie de la altii ca sa ne asiguram ‘buzunarul personal’… In toata lumea, achizitiile de armament se fac ‘cu cintec’, fie pe motive politice, favorizind unul sau altul dintre producatori pentru cine stie ce alte interese, fie prin coruptie directa, iar preturile intotdeauna sunt enorme… Lockhead are destule antecedente de coruptie, iar Ghandi a ‘luat’ un comision de 800 mil. dolari ca sa favorizeze o firma britanica pentru piese de artilerie… Si Sam si Ivan se ratoiesc unul la altul si amindoi vind armament (si pe bani buni…). Neocolonialism in toata regula….

 Toata Istoria moderna a Romaniei e plina numai cu de astea… Si in preajma primului razboi mondial a fost un scandal, si afacerea ‘Skoda’, si inzestrarea din anii ‘40 s-a facut cum s-a facut si la ce ne-a folosit ca tot fara petrol am ramas… si nu numai… Si avioanele de asalt Stormovik si cite altele pe care le-am dat la fier vechi… Iar daca avem armament, evident ca ne va cere cineva ‘ajutorul’ si il vom folosi (cum l-am folosit si in WW, cum il folosim si in Irak sau Afghanistan etc). Cel mai bine e sa nu avem…

Daca tot suntem in UE, de ce nu cerem infiintarea unui Minister European al Apararii (format din toti ministrii, cu presedentie prin rotatie), care sa se ocupe cu inzestrarea ‘centralizata’ pe nevoile uniunii, urmand ca unitatile sa stationeze acolo unde se considera necesar. Am cotiza dupa reguli precise si nu ne-am mai bate capul cu prostii…

Istoria e istorie dar se repeta?

In istorie tot timpul se ridica sau coboara natiuni cam ca valurile marii. Cam asa au aparut si rusii, probabil un popor cam ca toate celelalte, dar ulterior cu o istorie tumultoasa. Veniti din negurile scitice, imbricati apoi cu o gena nordica care i-a modelat aspri ca locurile in care traiau, dar si cu mentalitatea de luptatori invincibili. Vikingii au fost o vreme spaima Europei, dar cei veniti pe teritoriile slave au sfirsit asimilati. Probabil si datorita crestinismului. Au suferit si s-au transformat cel mai mult cind au fost spulberati de mongoli si sub jugul lor, dar pe fondul decaderii acestora au reusit sa se desprinda definitiv de ei, si apoi chiar sa le-o ‘intoarca’, ajungind ulterior dincolo de Pacific, in Alaska. Probabil ca tatarii au fost cei mai urgisiti in expansiunea ce avea sa cuprinda rapid intreg spatiul rus. Pentru ca acestia au fost o vreme sprijiniti de turci, iar turcii ocupasera capitala ortodoxiei, Constantinopole, probabil si dupa modelul cruciadelor, s-au declarat ’salvatorii’ ortodoxiei si au dorit sa ajunga la Constantinopole. Intre timp Europa de vest se injghebase si aparusera polii de putere… Spania si Portugalia dominau lumea. Din Spate veneau Anglia si Franta, Olanda, spatiul germanic… Dupa Lepanto, Turcia nu si-a mai revenit si si-a inceput declinul, crescand astfel sansele Rusiei in drumul spre Bosfor. Austriecii inca nu erau o mare putere, desi se straduiau. Un ’salvator’ a fost Napoleon, care incerca o blocada a Rusiei prin ajutarea Turciei (si nu cum se credea prin tarile romane ca ne va scapa de turci !!!). Rusii si-au recrutat soldati si din zonele de influenta asa ca in armata rusa, la Borodino, au fost si moldoveni, iar multi prizonieri francezi din Rusia au fost adusi prin Moldova. Dupa infringerea Frantei, interesele acestora in zona Marii Negre au fost preluate de Anglia. Englezii i-au mai temperat o vreme pe rusi, apoi au incercat si un mic razboi in Crimeea ca sa-i mai opreasca. Desi eram formal sub turci, istoria noastra a fost net influentata de rusi si de amestecul intereselor austriece si britanice (ocuparea Olteniei, Cantemir, ocuparea Bucovinei, ocuparea principatelor, regulamentele organice, Eteria si revolutia lui Tudor Vladimirescu, revolutiile de la 1848, chiar si Unirea si primul domnitor, Alexandru Ioan Cuza). Nici abdicarea acestuia si aducerea unui domnitor filogerman nu a rezolvat situatia. De abia dupa razboiul de independenta (unde am luptat alaturi de rusi, impotriva turcilor sprijiniti de Anglia si Franta !!!), pe fondul ascensiunii Austriei si Germaniei, s-a ‘barat’ drumul spre Constantinopole al rusilor, dar ca sa ramana ‘pe aproape’, rusii ne-au luat Basarabia. Acum interesele Anglo-franceze s-au unit cu ale Rusiei in bararea ascensiunii Austro-Ungariei si Germaniei, aproape ignorind Turcia. De aceea turcii s-au simtit frustrati si au incercat o apropiere de Germania…

Apare acum petrolul si imediat interesele de acum marilor puteri pentru el. Se concesioneaza interesele, unor firme predilect anglofranceze….

Ascensiunea germanica nu poate fi oprita decit prin conflict direct, care desi european, se intinde la scara planetara. Prin sistemul de aliante conceput de anglo-francezi, axa Puterilor Centrale plus Turcia e aproape incercuita dar macelul continua… Desi nepregatita, Romania este aruncata si ea in lupta pentru a usura soarta celor debarcati in Dardanele si ofensiva rusa in Galitia, dar… lovitura de teatru… Revolutia bolsevica, initiata de Germania scoate Rusia din lupta si frontul de est se prabuseste. Romania in retragere isi distruge cimpurile si instalatiile petroliere… Razboiul de uzura se face simtit, si dupa intrarea SUA in razboi alaturi de Antanta, lipsite de resurse, Puterile Centrale capituleaza. Se incheie tratatele de pace si se reconfigureaza granitele, apar state noi prin desprinderea de Rusia, Turcia, Austro-Ungaria, ca tarile baltice, Finlanda, Polonia, Cehia si Slovacia, Georgia si Armenia, Ucraina. Pe fondul ascensiunii bolsevice, Statele Europene initiaza interventii in Rusia. Razboiul civil se termina paradoxal, cu victoria sovietelor, sprijinite ‘discret’ de SUA. Rusia sovietica isi cistiga o parte din teritoriile pierdute si le inglobeaza in nou formata URSS. Incepe din nou ascensiunea Rusiei, pe ruinele fostului imperiu.

Tratatele de pace nu au rezolvat mare lucru in Europa si conflictele de interese apar iar. Ideologiile nou aparute faciliteaza dictaturile si risca sa strice fragilul echilibru din Europa. Pe fondul conciliatorismului britanic si al izolationismului american, se ridica iar Germania, care ’se sufoca’ in strinsoarea tratatelor de pace. Se formeaza ‘axa grandorii’ cu Italia fascista. Revendica si obtine concesii, noi teritorii si cind vede ca ‘merge’, insista si anexeaza. Anglo-francezii, constienti de iminenta unui conflict intra in criza de timp si accepta pretentiile germane, dupa un principiu totusi… Chiar daca ia toata Europa, Hitler nu are resurse pentru un razboi de uzura, in timp ce imperiul…iar Hitler nu va ataca occidentul, constient de ce s-a intimplat in primul razboi mondial si se va indrepta spre un adversar mai slab, gen Rusia, iar intinderile Rusiei il vor face sa-si epuizeze fortele… Asa ca incearca izolarea de resursele Rusiei a axei. Cred ca si izolarea Romaniei a fost deliberata, tot pentru obtinerea de timp si pentru indepartarea pericolelor de la portile lor, ‘momindu-l’ cu resursele romanesti pentru a duce conflictul spre rusi… Dar din nou lovitura de teatru… Ignorati de aliati, rusii fac un pact de neagresiune cu germanii, cu un protocol secret de impartire a Poloniei si mai multe… Tratatul Ribbentrop-Molotov ofera petrol germanilor in schimbul ‘neintereselor’ lor in alte parti ale Europei…

Si ce se prognoza incepe… Aliatii exclud URSS din Liga Natiunilor dar inchid ochii pina si la intrarea lor in Polonia… Se formeaza ‘Axa Mare’, cu Japonia, la care e gata-gata sa subscrie si Stalin, care face ‘concesii’ in acest sens, dar e ignorat… (Probabil e rolul ‘divinitatii’). Razboiul ‘blitz’ e gata sa prabuseasca ultimul bastion al Europei dar… se inchide robinetul petrolului. Aliatii isi vad realizate presiunile asupra lui Stalin si acesta ‘gituie’ robinetul. Probabil tot contra unor ‘concesii’… Care sa fi fost?… Aliatii mai incearca o diversiune in Balcani, tot pentru atragerea Germaniei care trebuie sa sustina si Italia, umilita in fata Greciei. Diversiunea din Jugoslavia intirzie planul Barbarosa, de ofensiva in est…

Germania si aliatii ei ataca in est si se pierd in neant… Tentativa de a ajunge la Caspica esueaza… Urmeaza contraofensiva sovietica, debarcarea aliatilor din Normandia si ultimele zbateri ale Germaniei. Aliatii transeaza soarta omenirii si-si impart sferele de influenta. Cu tupeu, mizind si pe ‘amicitia’ americana, Stalin obtine poate chiar mai mult decit si-a dorit… Americanii dau ‘bombitele’ in Japonia si incheie mai repede conflagratia, realizind ca au facut o ‘gafa’, oferind asa mult lui Stalin… Destul de repede incepe ‘razboiul rece’, pentru reasezarea pozitiilor in lume…

Scurta ‘istorie’, poate ‘trasa de par’ pe ici pe colo, vrea sa arate cum viitorul se instaleaza pe greselile trecutului, cum ‘mai-marii’ lumii de fapt sunt responsabili de tot ce se intimpla in lume. Ei fac politicile, mai si gresesc, dar spre deosebire de managerii de intreprindere sau patronii de firme in aceeasi situatie, nu prea suporta consecintele (in afara de alegeri…). Iar consecintele politicilor lor se vad prin toata lumea (cimitire si muzee..) iar sperantele ca in secolul acesta se va schimba in mai bine soarta planetei sunt deocamdata plapinde…

UE a ajuns aproape in situatia axei, ii trebuie ’spatiu vital’ si resurse (Kosovo fusese integrat in Albania..), iar declaratii belicoase si iresponsabile incita ‘opinia publica’. Politica se face cu doua fete, in functie de interese. Chiar din start, planurile de constructie a unor conducte care sa ocoleasca Rusia pune sub semnul intrebarii ceva… Planul trebuie sa fie cit mai pragmatic, cit se poate in linie dreapta de la.. pina la… Toate tarile si partile implicate vor avea atunci motive contractuale de seriozitate. Evident ca in caz de ceva cu Rusia aceasta va inchide robinetele, dar asta o face orice tara in aceasta situatie, insa suspiciunea din startul problemei necesita rediscutarea la nivel inalt a relatiilor din Europa sau/si din lume… Dependenta energetica in crestere fata de resurse externe se va micsora prin astfel de politici? Strategiile trebuie facute de pe pozitii de forta? Dar daca si celalalt ‘are o pata’ si devine si el inflexibil?…

Natiunile responsabile ale planetei trebuie sa faca neaparat un document serios si aplicabil, o ‘CONSTITUTIE universala’ dupa care sa se conduca toata omenirea, globalizarea nu e suficienta daca nu e insotita si de politici economice si culturale, pentru ca toata omenirea sa se integreze pe pozitii onorabile in acest plan.

Uninominalul si cele 3 forme de guvernamant

Omenirea a ajuns unde a ajuns pentru ca se misca, se transforma si in general inspre mai bine. Cel putin asa se vede in cam toate domeniile, mai putin poate in moravuri si moralitate care nu se schimba, doar se transforma si reapar sub alta forma…

Un neajuns al societatilor moderne este ‘birocratia’, care se intilneste in toate locurile si sectoarele unde se ajunge la un loc ‘caldut’ de munca (evident nu cine stie ce..), relativ stabil si de perspectiva, macar pina la pensie… Pragmatismul societatilor moderne incearca sa mareasca eficienta si se lupta mereu cu birocratia care-si cauta macar mentinerea avantajelor, daca nu mai mult. Sunt sisteme coplesite de birocratie in asa masura incit reformele sunt greoaie si ineficiente, birocratia refacindu-se mult mai repede decit se reformeaza sistemul. Suprematia este a sitemului birocratic.

Birocratia a patruns si in politica, locul e caldut, desi nu de perspectiva indelungata din cauza alegerilor, dar sistemul lucreaza… Si politica poate fi coplesita de birocratie, transformind sistemul in totalitate dupa tipicul ei, pentru ca acum are si puterea in mina. Si incet-incet, birocratia ajunge sa-si promoveze propriile interese, sabotind continuu sistemul de alegeri pina il aduce la ceea ce-i convine (asta in cazul cind nu a fost conceput chiar din start pentru asta…). Sistemul se transforma intr-o dictatura mascata. Politicul astfel creat nu mai poate fi reformat niciodata pentru ca mecanismele birocratice si pirghiile puterii lucreaza inaintea reformelor.

Ceea ce se lanseaza acuma cu cele 3 forme de guvernamant e o perdea de fum menita sa mascheze ceea ce-i mai important pentru o adevarata democratie, sistemul de alegeri. Indiferent de forma de guvernamant aleasa, daca nu ai persoanele potrivite pe posturile corespunzatoare nu poti face nimic. Cum stii ca sunt potrivite? Din vedere sau dupa vorbe s-ar putea sa te inseli. Trecutul, politic sau nu, mai spune cite ceva, dar nici cu el nu se stiu sau nu se pot previziona multe. In general nu se stie pina nu se face proba practica pe post. Dar ca sa-l probezi, trebuie sa-l pui si odata pus, dupa o perioada de proba ar trebui sa decizi daca e bun sau nu. Ce te faci daca perioada de proba e foarte lunga si poti avea probleme daca nu decizi mai repede? Cauti sa micsorezi perioada de proba. Dar daca nu poti sa o micsorezi? Suporti consecintele… Sau faci un sistem in asa fel incit sa-i poti corecta din mers toate deficientele. Dar ce te faci daca birocratia a facut un sistem ce aparent e bun dar in realitate nu corespunde criteriilor initiale si pe care nu tu il controlezi, ci …

In aceasta serie de articole (sper sa fie o serie convingatoare..), am sa incerc sa conturez (si sper ca nu singur…) o posibila pista pentru lansarea unui sistem de alegeri care sa corespunda tuturor cerintelor unui sistem modern, si care sa poata fi elastic astfel ca sa poata sa raspunda la toate provocarile viitorului…

Orice sistem ar fi, trebuie sa se bazeze pe niste principii generale si de lunga durata, consfintite in ‘legea legilor’, CONSTITUTIA.

Tot ce se va regasi in sistemul de alegeri trebuie sa fie conform Constitutiei. De aceea unele sisteme se reformeaza greu, pentru ca mecanismele de reforma sunt blocate prin insasi Constitutia.

Noi vom pleca de la premiza ca actuala Constitutie este buna si pe parcurs vom modifica acele ‘nepotriviri’ astfel incit sa rezolvam problema, sistemul de alegeri, iar la sfirsit vom avea si sistemul de alegeri si modificarile necesare pentru actuala Constitutie care sa faca posibila modificarea sistemului de alegeri.

As dori o implicare critica a tot ceea ce se va propune prin articole, astfel incit sa nu fie posibila nici o scapare, de nici o natura, si sa fie ‘rumegate’ toate cele afirmate sau propuse, chiar si tendentioase, intr-un fel de brain-storming (stoarcerea creierelor), pentru a nu da posibilitatea sa ne indreptam intr-o directie ce se va dovedi ulterior gresita.

Probabil ca dupa ce vom termina cu sistemul de alegeri (sau chiar pina atunci) vom aborda si cele trei forme de guvernamant, si sper ca experienta acumulata pina acolo sa ne fie utila si la aceste lucruri, unele fiind ‘delicate’…dar abordabile, si pe care le vom trata cu maxima exigenta ca si la sistemul de alegeri…

Ca sa intru mai repede in subiect, propun abordarea sistemului chiar de la baza, adica de la alegator, si intreb cam ca ‘cetateanul turmentat’: eu pe cine votez?

Daca imi raspunde cineva, inseamna ca eu nu stiu nimic despre candidati, nu am nici o optiune, pot fi influentabil, manipulabil… Daca nu-mi raspunde nimeni ce ma fac?

Mai bine nu mai intrebam. Si asta inseamna ceva, inseamna ca nici nu stiu despre ce e vorba…

De ce trebuie sa aleg? Daca aleg eu cu ce ma aleg? si multe alte intrebari care pot fi puse (astept comentariile dvs.)

Toate astea de mai sus sunt pentru un singur scop, stabilirea unui raspuns la o alta intrebare, ce e cel mai bine, votul direct sau votul indirect? Care este cel mai reprezentativ pentru interesele cetateanului si care este cel mai potrivit pentru viitorul sistem de alegeri? Pot coexista ambele tipuri de vot? Care din voturi poate asigura cel mai bun control asupra candidatului ales?

Animozitatile dintre ‘barbari’ si lumea romana s-au atenuat dupa cucerirea imperiului roman de catre ‘barbari’ si apoi ‘cucerirea’ ‘barbarilor’ de catre civilizatia romana si crestinism. Animozitatile ‘istorice’ franco-germane s-au atenuat enorm odata cu alianta care a devenit apoi UE, in acelasi ’stil’ se pot elimina si alte animozitati ‘istorice’, gen Cipru-Turcia, Irlanda-Anglia, cele de prin Balcani, Armenia-Turcia, precum si cea germano-rusa. ‘Spatiu vital’ in alta acceptiune, economica, pentru locomotiva Europei, contra materii prime si energie din Rusia. Germania a platit greu, inclusiv retragerea armatei rosii, dar a dovedit ca poate detine in continuare rolul de locomotiva… Rusii au enorm de multa nevoie de investitii pentru dezvoltare pentru a-si ridica nivelul propriului popor (care poate fi crescut si prin subventii de stat, din banii obtinuti pe materiile prime si energie, ca in Canada de ex…), si au ceea ce trebuie Europei, asa ca nu se mai pune decit problema unor preturi echitabile ambelor parti… Axa nu are conotatii militare, poate doar un pic ‘politice’, deoarece ‘globalizarea’ sau ‘europenizarea’ vor partaja participatiile natiunilor implicate in activitatea economica pe relatia Rusia, slabind relativ putin, dependenta Europei fata de America. Abia dupa conturarea intre UE si Rusia a unui plan realizabil de securitate sau aparare colectiva s-ar pune problema unei dependente mai mici fata de ‘umbrela’ americana… Dar probabil ca unii prevad din timp asta….